Inflația reprezintă un dezechilibru economic în care prețurile cresc , iar puterea de cumpărare a banilor scade. Inflația poate apărea în urma cererii în exces a bunurilor de consum, creşterea costului de produs, emisiunea de monedă în exces.
Inflația este de mai multe tipuri: inflația deschisā, inflația reprimată, inflația moderată, inflația galopantă, hiperinflația, inflația anticipată, inflația neanticipată. În cazul inflației deschise prețurile cresc între 5%-10% şi creşterile economice sunt mai reduse. Inflația galopantă constă în creşterea anuală a prețurilor şi tarifelor cu mai mult de 15%. Fapt ce provoacă mari dezechilibre economice şi sociale. Hiperinflația e forma cea mai perculoasă de inflație deoarece, prețurile cresc la intervale scurte de timp provocând dezechilibre în economia națională. Procesul de deflație se manifestă prin încetinirea durabilă de creşterea a nivelului general al prețurilor. În inflație pot apărea doua forme de creşteri economice : neinflaționistă şi inflaționistă. Creşterea economică neinglaționistă este o inflație moderată însoțită de o creştere economică mai mare decât inflația ceea ce are un impact negativ asupra economiei naționale. Creşterea economică inflaționistă reprezintă un impact pozitiv de creştere a producției naționale, rata inflației fiind, mai înaltă decât cea a dinamicii economice. Stagflația este procesul economic în care inflația coexistă cu lipsa creşterii economice. Slumpflația sintetizează inflația galopantă cu recensiunea economică.
Inflația se poate măsura prin utilizarea mai multor indicatori şi printre cei mai importanți sunt : indicele general al prețurilor, indicele prețului de consum, indicele costului vieții, scăderea de cumpărare a banilor pe piața internă şi cea externă. Inflația monetară reprezintă procesul economic prin care se introduc şi se mențin în circulație a unei mase monetare excedentare raportată la cantitatea de bunuri şi servicii de pe piață. Excedentul de masă monetară poate fi calculat în urma emsiunii de monedă, crearea de monedă scriptuală, controlul insuficient al puterii asupra emisiunii de monedă, creşterea vitezei de rotație a banilor.
Cauzele apariției inflației sunt multiple, dar în principal inflația este cauzată de creşterea ofertei de bani care depăşeşte creşterea economică. Valoarea banilor este calculată de cantitatea de monedă aflată în circulație. O altă cauză este datoria unei țări şi guvernul are două opțiuni: creşterea impozitelor sau imprimarea mai multi bani pentru a plăti datoria. Creşterea impozitelor forțează ca întreprinderile să crească prețurile,pentru a compensa rata impozitelor pe profit. În cazul opțiunii tipăririi mai multor bani va duce direct la creşterea ofertei de bani ceea se va ajunge la devalorizarea monedei şi la creşterea prețurilor. Inflația poate fi şi benefică dacă are o rată sănătoasă de aproximativ 2-3% pe an.
Până la finalul anului 2021 inflația s-ar putea să ajungă la 3,4% de la 2,5%. Cele mai recente date statistice publicate de către INS au indicat o valoare mare a ratei inflației. Rata medie anuală a inflației IPC va avea la rândul său o tendință ascedentã pe parcursul anului 2021 atingând valoarea de 3,2% în luna decembrie. În anul 2022 rata inflației IPC va scădea ajungând la 2,6% până la finalul anului. Prețurile de administrare şi tarifele de energie electrică o să ajungă la 5,7% respectiv 2% până la sfârsitul anilor 2021 şi 2022.
