Autismul este o tulburare care afecteaza peste 30 000 de copii romani, fiind mult mai frecventa decat alte probleme grave precum diabetul, sindromul Down sau cancerul. In ultimii ani, in Romania a crescut destul de mult incidenta numarului de copii bolnavi, insa in acelasi timp au aparut si numeroase variante prin care problema poate sa fie tinuta sub control sau chiar sa dispara.
Cum se manifesta autismul?
Autismul este o tulburare neurobiologica si se manifesta prin deficiente in ritmul de dezvoltare al copilului. Pot fi deficiente comportamentale, cognitive sau motrive.
Din pacate, aceasta tulburare nu poate sa fie diagnosticata prin analize de sange sau alte investigatii tehnice, ci doar prin analiza comportamentului copilului de catre un medic psiholog. Tocmai de aceea, parintii au cea mai mare responsabilitate in a descoperi daca exista vreo problema, deoarece cu cat este descoperita mai repede aceasta problema, cu cat solutiile sunt mai numeroase. Spre exemplu, se poate opta pentru terapie ABA ( Applied Behavioral Analysis) iar rezultatele sunt excelente.
Exista cateva semnale de alarma care ii pot face pe parinti sa ia atitudine si sa mearga cu cel mic la un control:
Atunci cand este sugar, copilul nu isi cauta mama cu privirea, nu analizeaza obiectele in miscare, nu arata cu degetul, nu gangureste sau nu raspunde cu zambet la zambet. De asemenea, nu reactioneaza deloc la expresiile celor din jur si nu scoate niciun sunet;
Dupa ce creste, este anxios si speriat, este autoagresiv, nu are nevoie de afectiune si reactioneaza anormal la stimuli cat se poate de firesti;
Nu manifesta interes pentru explorarea mediului inconjurator atunci cand merge in locuri necunoscute;
Nu doarme bine si are probleme in ceea ce priveste alimentatia;
Nu ii plac schimbarile de niciun fel si reactioneaza prin plans atunci cand este supus acestora;
Nu raspunde atunci cand este strigat, nu raspunde la instructiuni simple si nu imita ceea ce fac adultii, lucru pe care il fac toti copiii;
Adopta posturi bizare si are miscari repetitive, cum ar fi leganatul si batutul din palme;
Repeta la nesfarsit anumite sunete, cum ar fi cuvinte sau reclame auzite la TV.
Simptomele pot fi mult mai multe, insa toate pot fi observate cu usurinta de catre parinti. De multe ori, un simptom poate sa fie o alarma falsa, insa cea mai buna actiune este sa se caute un psiholog bun care sa descopere daca exista o problema reala sau nu.
Cat de importanta este terapia in autism si ce implica aceasta?
Cea mai importanta terapie in autism este terapia ABA ( analiza aplicata a comportamentului ). Este o terapie care a luat nastere in 1973, insa abia dupa anii ’90 s-a dezvoltat ca metoda de lucru pentru copiii autisti.
Aceasta terapie are drept scop modificarea comportamentului autist, prin exercitii sistematice si intensive. Scopul sau este cat se poate de clar: integrarea copilului in societate.
Terapia ABA este din ce in ce mai eficienta, deoarece se bazeaza pe experienta e mai mult de 30 de ani de folosire in intreaga lume. Aceasta se bazeaza pe recompense oferite copilului pentur intarirea comportamentuliui.
Este adevarat ca metoda a fost criticata de-a lungul timpului, fiind asemanata cu un program de dresaj, insa s-a dovedit a fi cea mai eficienta, ceea ce este tot ceea ce conteaza. Prin aceasta metoda, copilul poate sa obtina o multime de avantaje:
Poate invata sa comunice;
Poate sa capete abilitati noi care sa il ajute sa se integreze in societate;
invata sa se autocontroleze;
Scapa de anumite comportamente nedorite, cum ar fi agresivitatea, autoagresivitatea sau diversi stereotipi.
Printr-o terapie bine aleasa, copiii cu autism pot ajunge sa duca o viata independenta. Partea proasta este ca autismul nu se vindeca complet, insa prin terapie mai mult de 50%| dintre copii ajung sa vorbeasca, sa se comporte independent si sa aiba o viata cat de cat normala, integrandu-se in societatea in care traieste.
Este important, asadar, ca atunci cand observi un comportament nenatural la copilul tau sa cauti o solutie cat mai rapida de diagnosticare si tratare.
