Forajele pentru canalizare permit instalarea conductelor fără săpături deschise pe toată lungimea traseului. Sunt soluția ideală pentru traversarea drumurilor, căilor ferate, râurilor sau a zonelor urbane aglomerate, reducând disconfortul public și costurile de refacere. În funcție de diametru, adâncime și tipul de teren, cele mai folosite tehnologii sunt forajul orizontal dirijat (HDD), microtunelarea/pipe jacking și, pentru diametre mici sau scurte subtraversări, sistemele cu împingere de țeavă ori perforare pneumatică. Mai jos este parcursul tipic pentru un foraj de canalizare prin HDD, metoda cea mai versatilă.
1) Proiectare și pregătire
Studiu topografic și geotehnic: se determină panta necesară pentru canalizare gravitațională, natura solului (argilă, nisip, pietriș, rocă) și nivelul apei freatice.
Identificarea utilităților existente: se fac localizări și marcaje pentru a evita avarii.
Avize și organizarea șantierului: se stabilesc groapa de lansare și groapa de recepție, accesul utilajelor, spațiul pentru bazinele de noroi bentonitic și zona de sudură a conductei.
2) Forajul pilot (dirijat)
Se lansează sapa de foraj din groapa de lansare pe direcția proiectată.
Operatorul urmărește traiectoria cu un sistem de ghidare/locator, corectând în timp real unghiul și adâncimea pentru a respecta panta de curgere.
Se pompează fluid de foraj (de regulă bentonită, uneori cu polimeri) pentru stabilizarea frontului, răcirea sculelor și transportul materialului forat.
3) Lărgirea traseului (reaming)
După atingerea gropii de recepție, sapa se înlocuiește cu lărgitoare.
Lărgirea se face în trepte, până la diametrul necesar (conductă + joc tehnologic).
Se controlează debitele și presiunile pentru a preveni erupțiile de fluid și tasările; noroiul se recirculă și se tratează.
4) Tragerea conductei
Conducta (de obicei PEHD pentru canalizare sub presiune sau PP/PVC/GRP pentru gravitațional) se preasamblează prin sudură cap la cap sau mufare, pe un aliniament drept.
Se conectează capul de tragere cu pivot anti-torsiune și se trage lin, monitorizând forța și cuplul.
Se folosesc role/șeile de sprijin pentru a evita zgârierea și ovalizarea.
5) Finalizarea și recepția
Conducta se spală și se face testul de etanșeitate; la gravitațional se verifică panta și se poate filma traseul cu cameră CCTV.
Se realizează racordurile la căminele de canalizare, se închide și se reface terenul la starea inițială.
Se predă documentația as-built cu măsurători, rezultate de probe și traseul real.
Alternative tehnologice
Microtunelare/pipe jacking: preferată la diametre mari, adâncimi mari sau soluri instabile; se împinge un tub de protecție iar excavația se face mecanizat, închis, cu control al presiunii.
Împingere de țeavă / perforator pneumatic: pentru subtraversări scurte și diametre mici, cu precizie mai redusă decât HDD.
Recomandări de bună practică
Respectarea toleranțelor de pantă la canalizările gravitaționale.
Management corect al fluidului de foraj și al deșeurilor.
Monitorizarea vibrațiilor și protecția clădirilor/utilităților din proximitate.
Măsuri de SST: perimetrare gropi, ventilare, echipamente de protecție, plan de intervenție.
Prin alegerea corectă a metodei (HDD, microtunelare etc.), o proiectare riguroasă și un control atent al execuției, forajele pentru canalizare oferă instalații durabile, precise și cu impact minim asupra mediului și traficului.
