Din ce în ce mai mult în ultimii ani, sănătatea mintală a omenirii este din ce în ce mai afectată de provocările vieții cotidiene, constituind o îngrijorare majoră la nivel mondial pentru experții în domeniu. Iar acum, cu pandemia de Coronavirus și cu restricțiile ei, menținerea echilibrului mintal este o provocare din ce în ce mai mare pentru mulți dintre noi.
Statisticile arată că, pe tot globul, 13% din populație suferă de tulburări asociate sănătății mintale, anxietatea și depresia fiind cele mai des întâlnite forme ale acestor tulburări.
Potrivit OECD, mai mult de una din șase persoane din Europa suferă de o boală asociată sănătății psihice, iar costurile economice (directe și indirecte) se ridică la peste 600 de miliarde de euro anual.
La noi în țară, statisticile Institute for Health Metrics and Evaluation arătau în 2017 că aproape 11% din populația României este afectată de tulburări mintale (depresie, anxietate, consum de alcool și droguri) iar OMS estimează că 5% dintre români suferă de depresie. Însă cifrele reale ar putea arăta mult mai îngrijorător, date fiind lipsa studiilor de specialitate și culegerea anevoioasă a datelor din mediul rural.
În acest context, Federația Română de Psihoterapie a demarat demersurile necesare pentru a pune la punct o lege care să reglementeze profesia de psihoterapeut în țara noastră, respectând standardele și recomandările europene, așa cum se întâmplă deja în state precum Germania, Austria, Italia, Croația, Lituania, Malta sau Finlanda.
O astfel de lege este necesară pentru a oferi practicienilor din acest domeniu, printre altele, un cadru profesional bine reglementat, o structură profesională de însoțire academică a psihoterapeutului pe întreg parcursul carierei, un demers susținut de informare și psihoeducație la nivel individual, familial, comunitar, organizațional sau instituțional, o rețea națională integrată pentru sănătate mintală, care să asigure accesul populației la servicii de psihoterapie și o strategie pentru responsabilitate socială. Totodată, prin legea psihoterapiei, Federația dorește includerea politicilor de sănătate mintală și în Strategia Națională pentru Sănătate a României.
Beneficiile psihoterapiei sunt numeroase și evidente pe plan social: îmbunătățirea capacităților de autocunoaștere, creșterea stimei de sine, dezvoltarea abilităților de relaționare interumană, gestionarea agresivității, depășirea unor probleme precum tulburările de alimentație, depresia, anxietatea. Totodată, aduce beneficii semnificative și de foarte multe ori este absolut necesară în situații de divorț, criză în familie, dificultăți de integrare a copilului etc., ajutând de cele mai multe ori la depășirea acestor situații.
Reglementarea profesiei de psihoterapeut în România ar avea un impact social pozitiv, deoarece numeroase studii au demonstrat că cele mai eficiente tratamente pentru boli mintale, cum ar fi, de exemplu, depresia, implică o combinație între medicamente și psihoterapie. Iar Asociația Americană de Psihiatrie a explicat că „multe probleme de sănătate pot fi rezolvate doar prin psihoterapie, aceasta fiind o componentă crucială în succesul tratamentului cu medicamente”.
La ora actuală, în România, sunt peste 9000 de psihoterapeuți certificați, mult sub necesarul de 11.000 estimat de OMS în 2002, ținând cont și de faptul că nevoile pentru sănătate mintală sunt în continuă creștere.
Comunitatea psihoterapeutilor lucreaza din anii ‘90 in directia dezvoltarii unui sistem de colaborare, reprezentare si formare profesionala la standarde europene.
