Inflația, creșterea costurilor și presiunea concurenței îi determină pe producătorii români să își schimbe modelul de business și să dezvolte activități conexe, de la procesare și ambalare până la branding și distribuție, arată o analiză Artisan Food Market. Ediția a XIII-a Artisan Food Market este programată în perioada 16–18 octombrie 2026, la Biblioteca Națională a României din București.
Potrivit analizei, tot mai mulți producători urmăresc să controleze mai multe etape ale lanțului, de la producție și procesare până la dezvoltarea brandului și distribuție, pentru a reduce dependența de intermediari și pentru a păstra o parte mai mare din valoarea generată în România.
Artisan Food Market arată că antreprenorii români încearcă astfel să reducă exportul de materie primă și să se orienteze către exportul de produse finite. Modelul este descris ca fiind apropiat de cel al unei cooperative integrate, în care valoarea adăugată rămâne cât mai mult în interiorul aceluiași ecosistem economic.
De la lactate și carne până la produse organice și vin, producătorii analizați investesc în capacități și businessuri complementare pentru a crește producția, a reduce dependența de intermediari și a transforma resursele locale în produse cu valoare adăugată, potrivit Artisan Food Market.
Printre exemplele incluse în cercetarea și documentarea realizată de echipa Artisan Food Market în ultimii patru ani se numără Cooperativa Agricolă Csengo, Safala Organic Farm din Șinteu, Brânzeturi de Hoghilag, Ribon Kiss of Nature, De la Bâlea – Abatorul Câmpulung și Josef Wines.
Artisan Food Market precizează că o parte dintre acești antreprenori au fost identificați și aduși în premieră la București în cadrul evenimentului, pentru a face vizibile modele de business care pot fi replicate și dezvoltate de alți producători.
La ediția din 16–18 octombrie 2026, Cooperativa Agricolă Csengo, Ribon Kiss of Nature și De la Bâlea – Abatorul Câmpulung vor expune pentru prima dată la București în cadrul Artisan Food Market, potrivit organizatorilor.
Producătorii dezvoltă procesarea, ambalarea, brandingul și distribuția
Analiza Artisan Food Market arată că tot mai mulți producători aleg să nu rămână concentrați pe o singură verigă a lanțului și dezvoltă activități complementare precum procesarea, ambalarea, dezvoltarea de produse, brandingul și distribuția.
Potrivit analizei, motivația este în primul rând economică. Costurile de producție, energia, transportul, forța de muncă și materiile prime pun presiune pe marje, iar simpla producție poate deveni insuficientă pentru susținerea unei afaceri.
Prin integrarea unor etape suplimentare, producătorii încearcă să obțină o valoare mai mare din aceeași resursă și să reducă dependența de intermediari, mai arată analiza.
Artisan Food Market susține că laptele, carnea, fructele, cerealele sau strugurii pot fi transformate în produse finite comercializate sub brand românesc, astfel încât o parte mai mare din valoarea economică să rămână în România.
Safala Organic Farm: „Este o schimbare de mentalitate”
Unul dintre modelele prezentate în analiză este cel al producătorilor care aleg să transforme materia primă în produse finite și să construiască în jurul acestora un brand.
În cazul cooperativelor agricole, asocierea poate permite accesul la resurse și capacități care ar fi dificil de susținut individual, iar în alte situații producătorii investesc direct în procesare sau în afaceri conexe, potrivit Artisan Food Market.
Reprezentanții Safala Organic Farm din Șinteu declară:
„Pentru un producător român, următorul pas firesc nu mai este doar să producă mai mult, ci să învețe să păstreze mai multă valoare din ceea ce produce. Când laptele devine brânză, carnea devine produs finit, iar strugurele devine un vin cu identitate, cea mai mare parte a poveștii economice se poate întâmpla aici, în România. Este o schimbare de mentalitate: de la furnizor la producător integrat și, în final, la brand”.
Brânzeturi de Hoghilag: integrarea verticală poate include procesare, depozitare și distribuție
Artisan Food Market arată că majorarea costurilor îi determină pe antreprenori să caute soluții care să le ofere un control mai mare asupra afacerii.
Reprezentanții Brânzeturi de Hoghilag transmit:
„Integrarea verticală poate însemna investiții în procesare, depozitare, ambalare, logistică sau distribuție, dar și dezvoltarea unor produse noi pornind de la aceeași bază de producție”.
Potrivit analizei, avantajul urmărit este dublu: compania poate păstra o parte mai mare din valoarea finală a produsului, iar consumatorul poate avea acces la produse care păstrează o legătură mai clară cu locul și producătorul de origine.
În acest context, Artisan Food Market consideră că „made in Romania” capătă o semnificație economică mai amplă, legată nu doar de originea produsului, ci și de partea din valoarea generată care rămâne în economia românească.
Ciprian Dincă: „Următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme”
Analiza susține că extinderea acestor afaceri poate genera activitate și pentru furnizori, transportatori, angajați, ambalatori și alte servicii conexe, contribuind la formarea unor ecosisteme economice în jurul producției locale.
Ciprian Dincă, organizatorul Artisan Food Market, declară:
„Credem că următoarea etapă pentru producătorii români este să construiască ecosisteme, nu doar produse. O fermă, o fabrică de procesare, un brand și o rețea de distribuție pot funcționa împreună și pot crea o valoare economică mult mai mare decât vânzarea materiei prime. Iar diferența este că această valoare se creează și se poate reinvesti aici, în România”.
Artisan Food Market mai arată că, pentru multiplicarea unor astfel de modele, antreprenorii ar avea nevoie de un cadru de dezvoltare adaptat realităților producătorilor artizanali.
Potrivit analizei, o eventuală reglementare dedicată sectorului ar putea oferi mai multă claritate în definirea, susținerea și dezvoltarea produselor artizanale românești.
Originea și trasabilitatea, tot mai importante în alegerea produselor
Artisan Food Market indică și o schimbare în raportarea consumatorilor la produsele locale. Originea, trasabilitatea, modul de producție și povestea din spatele unui produs sunt prezentate drept elemente tot mai importante în procesul de alegere.
Analiza arată că, pentru producătorii români, miza următorilor ani nu este doar creșterea volumelor, ci și capacitatea de a transforma resursele locale în produse finite, competitive și recognoscibile.
Artisan Food Market 2026, între 16 și 18 octombrie la București
Ediția a XIII-a Artisan Food Market este programată în perioada 16–18 octombrie 2026, la Biblioteca Națională a României din București.
Organizatorii prezintă Artisan Food Market drept cel mai mare târg de produse artizanale gourmet din România, cu intenția de a deveni cel mai important din Europa de Sud-Est.
Pentru ediția din acest an, organizatorii anunță de trei ori mai mulți expozanți români față de edițiile anterioare și o secțiune nouă dedicată producătorilor străini.
Costul biletului anunțat este de 20 de lei.
(Articol preluat din StiriCompanii.ro)
